În ceea ce privește toate acțiunile deschise în instanță, soluțiile pronunțate și actele emise înainte de data de 28 ianuarie 2019, instanțele din Spania vor deține competență jurisdicțională internațională cu privire la aceste acțiuni, în situația în care unul dintre soți/parteneri are naționalitate spaniolă sau își are reședința obișnuită în Spania (art. 50-60 LEC). Atât jurisdicţia în materie, cât şi jurisdicţia locală aparţin instanţei districtului în care soţii/partenerii au avut ultima reşedinţă obişnuită comună sau, în subsidiar, instanţei districtului în care pârâtul îşi are reşedinţa obişnuită.

Există, de asemenea, reglementări specifice pentru cazurile în care nu există jurisdicţie internaţională (art. 36 LEC).

În ceea privește toate acțiunile deschise în instanță, soluțiile pronunțate și actele emise la sau după data de 29 ianuarie 2019, indiferent de data căsătoriei, se va aplica Regulamentul Consiliului (UE) nr. 2016/1103 din 24 iunie 2016.

Regulamentul menționat mai sus prevede că următoarele vor fi autoritățile abilitate:

- Cât privește chestiuni legate de regimul matrimonial în caz de deces al unuia dintre soți, competența va reveni instanței abilitate în materia succesiunii (Art. 4).

- Cât privește chestiuni legate de regimul matrimonial în caz de cerere de divorț, separare de drept sau de anulare a căsătoriei, în general competența va reveni instanței abilitate să se pronunțe în disputa matrimonială.

- În alte situații, soții pot conveni că jurisdicția va reveni statului membru a cărui legislație se aplică sau statului membru unde a fost încheiată căsătoria. Un astfel de acord trebuie redactat în formă scrisă, datat și semnat de către părți. În lipsa unui astfel de acord, instanțele din statului membru vor deține, ca regulă generală, competența de soluționare în orice chestiune legată de regimul matrimonial al bunurilor, cu excepția situațiilor de deces al unuia dintre soți sau al unei dispute matrimoniale:

• de la reședința obișnuită comună a soților la momentul sesizării instanței; sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil,
• de la ultima reședință obișnuită soților, în măsura în care unul dintre soți își are în continuare reședința acolo; sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil,
• de la reședința obișnuită a intimatului; sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil,
• naționalitatea comună a soților.

Cu excepția oricărui litigiu, notarii – care în Spania au fost desemnați de către statul membru drept instanță judecătorească, în sensul Art. 3.2 – sunt ținuți de aceste norme de jurisdicție însă, în continuare, pot acționa liber în ceea ce privește redactarea unui contract de căsătorie sau a unui acord de alegere a legislației.

Print this topic

back to top