1 Care este legea aplicabilă?
1.1. Care este legea care se aplică în cazul proprietăţii matrimoniale? Care sunt criteriile/regulile folosite pentru a stabili legea aplicabilă? Care sunt convenţiile internaţionale care trebuie respectate cu privire la anumite ţări?
Potrivit practicii juridice, relaţiile patrimoniale dintre soţi în Danemarca sunt guvernate de legea ţării unde se află reşedinţa obişnuită a soţului la momentul încheierii căsătoriei. Se va aplica totuşi legea ţării unde se află noua reşedinţă obişnuită a soţului, dacă soţul îşi schimbă reşedinţa obişnuită ca o consecinţă directă a căsătoriei. În lumina legislaţiei daneze, "reşedinţă obişnuită" înseamnă locul unde o persoană locuieşte, având intenţia de a rămâne; o persoană îşi păstrează reşedinţa obişnuită chiar dacă locuieşte o anumită perioadă într-o altă ţară. În ceea ce priveşte ţările nordice (Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia), legea aplicabilă relaţiilor patrimoniale dintre soţi este guvernată de Convenţia Nordică privind Căsătoria. În conformitate cu articolul 3 al Convenţiei, relaţiile patrimoniale dintre soţii care erau cetăţeni ai unei ţări semnatare la momentul încheierii căsătoriei vor fi guvernate de legea statului semnatar în care soţii îşi stabilesc reşedinţa obişnuită după încheierea căsătoriei. Dacă ambii soţi se stabilesc ulterior în altă ţară semnatară şi locuiesc în această ţară timp de minim doi ani, atunci se va aplica legea din ţara respectivă. Dacă ambii soţi au avut într-o perioadă anterioară din timpul căsătoriei reşedinţa obişnuită în ţara respectivă, sau dacă ambii sunt cetăţeni ai acestei ţări, atunci se va aplica legea ţării respective imediat ce soţii se stabilesc în acea ţară. (Convenţia Nordică privind Căsătoria, Acordul de modificare din 2006)
1.2. Au soţii posibilitatea de a alege legea aplicabilă? Dacă da, care sunt principiile care guvernează această alegere (de exemplu, legislaţiile alese, cerinţe formale, principiul retroactivităţii)?
Potrivit practicii juridice, soţii nu pot opta pentru legea aplicabilă relaţiilor lor patrimoniale. Cu toate acestea, soţii care fac obiectul Convenţiei Nordice privind Căsătoria pot, printre altele, conveni ca legea aplicabilă relaţiilor lor patrimoniale să fie cea a statului semnatar unde unul dintre soţi are reşedinţa obişnuită sau al cărui cetăţean este unul dintre soţi în momentul încheierii contractului. Alegerea legii aplicabile respective este valabilă din punct de vedere formal, dacă în momentul în care s-a efectuat a întrunit condiţiile de formă stipulate de legea aplicabilă relaţiilor patrimoniale dintre soţi conform Convenţiei, sau dacă a întrunit condiţiile de formă ale legii statului semnatar ai cărui cetăţeni erau ambii soţi sau doar unul dintre ei. Dacă legea în cauză nu prevede condiţii de formă privind acordurile de alegere a legii aplicabilă, atunci validitatea acordului va fi evaluată conform condiţiilor de formă aplicabile acordurilor încheiate între soţi privind bunurile proprii. Legislaţia daneză nu prevede nicio cerinţă de formă pentru acordurile de alegere a legii aplicabile. (Convenţia Nordică privind Căsătoria, Acordul de modificare din 2006)
