3.1. Care prevederi pot fi modificate prin intermediul unui contract şi care nu? Care sunt alternativele de regimuri de proprietate matrimonială pe care le poţi alege?

Regimul comunităţii de bunuri poate fi modificat printr-o convenţie încheiată între soţi (art. 210 CC). Optarea pentru regimul separaţiei de bunuri poate fi declarată de asemenea la înregistrarea încheierii căsătoriei (art. 162 CC).

Legea prevede două tipuri de regimuri convenţionale ale bunurilor matrimoniale: separaţia de bunuri şi comunitatea convenţională de bunuri.

Regimul separaţiei de bunuri este complet diferit de regimul matrimonial legal: Fiecare soţ îşi păstrează dreptul exclusiv de proprietate, de utilizare şi de administrare asupra bunurilor dobândite înainte şi după căsătorie, fără excepţie, şi răspunde pentru datoriile contractate cu bunurile proprii (art. 215 şi 217 CC).

Dacă soţii au dobândit un bun împreună, acest bun va face obiectul prevederilor aplicabile în mod normal coproprietăţii.

Regimul comunităţii convenţionale, mai puţin comun, este o modificare a regimului comunităţii legale de bunuri. Obiectul său poate fi stabilit în mod liber de către soţi, care nu au însă dreptul de a:

• face trimiteri generale la legi sau obiceiuri care nu li se aplică, dar trebuie să precizeze concret obiectul contractului care va guverna relaţia lor;
• include în comunitatea convenţională bunurile proprii menţionate la literele c), d) şi e) de la punctul 2.1.;
• deroga de la reglementările privind administrarea bunurilor comune şi egalitatea cotelor în raport cu bunurile care ar face parte din comunitatea legală (art. 210 CC).

Legiuitorul prevede de asemenea « fondul patrimonial », deşi acesta nu constituie un regim convenţional şi face referire doar la anumite bunuri specificate. Prin acest fond, care poate coexista alături de regimul comunităţii sau separaţiei de bunuri, unul dintre soţi, amândoi soţii sau un terţ pot rezerva anumite bunuri mobile sau imobile înscrise într-un registru public sau acţiuni cu scopul satisfacerii nevoilor familiei. Aceste bunuri fac obiectul unei reglementări speciale în ceea ce priveşte administrarea lor şi nu se supun executării pentru acoperirea datoriilor despre care creditorul ştie că au fost contractate pentru scopuri diferite de acela al satisfacerii nevoilor familiei (art. 167 ş.u.).

3.2. Care sunt cerinţele formale şi care este autoritatea pe care o pot contacta?

Acordul trebuie încheiat în prezenţa a doi martori sub forma unui înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii.

Opţiunea pentru regimul separaţiei de bunuri poate fi declarată de asemenea la înregistrarea încheierii căsătoriei (art. 162 CC).

3.3. Când poate fi încheiat contractul şi care este perioada în care acesta intră în vigoare?

Convenţia poate fi încheiată oricând, înainte sau după încheierea căsătoriei. Dacă este încheiată înainte, va intra în vigoare la data încheierii căsătoriei. Dacă este încheiat după, va intra în vigoare imediat.

Indiferent de caz, contvenţia poate fi opozabilă terţilor doar dacă în înregistrarea căsătoriei, care este înscrisă în arhivele oficiului stării civile, s-a inclus o adnotare (art. 162 CC).

3.4. Poate fi modificat un contract existent de către soţi? Dacă da, în ce condiţii?

Convenţia poate fi modificată oricând printr-un înscris autentic (art. 163 CC). Legea nr. 142 of 10/05/1981 a eliminat obligativitatea de a obţine aprobarea instanţei de judecată pentru modificarea convenţiei. Aprobarea este necesară doar pentru modificările aduse convenţiilor încheiate sub forma unui înscris autentic înainte de 07/05/1981.

Print this topic

back to top