8 Ce prevede legea cu privire la proprietatea parteneriatelor înregistrate sau neînregistrate?

Anglia/Ţara Galilor

În Regatul Unit cuplurile de acelaşi sex îşi pot legaliza relaţia prin încheierea unui parteneriat civil (a se vedea Legea privind parteneriatele civile 2004). Consecinţele legale sunt în principiu identice cu cele ale căsătoriei (inclusiv măsurile suplimentare compensatorii), parteneriatul civil fiind denumit pe bună dreptate 'căsătorie în toate aspectele dar sub un nume diferit'.

Nu există un regim special pentru cuplurile care locuiesc împreună fără a-şi fi legalizat relaţia (denumite de regulă 'concubinaj'), care vor fi nevoite să apeleze la prevederile generale ale legislaţiei, în special la cele privind fondurile fiduciare constructive (unitate de rezoluţie) (a se vedea în specialJones v. Kernott [2011] UKSC 53). Este important să se reţină, însă, că instanţele de judecată deţin competenţe extinse în ceea ce priveşte pronunţarea hotărârilor care vizează copiii în conformitate cu Baremul 1 din Legea privind copiii 1989 (denumite 'Compensare financiară pentru copii'), inclusiv plata unor sume forfetare şi transferurile de proprietate.

Scoţia

Reglementările pentru parteneriatele civile înregistrate încheiate între persoanele de acelaşi sex sunt identice cu cele aplicabile în cazul căsătoriei (a se vedea Partea 3 din Legea privind parteneriatele civile 2004).

În cazul cuplurilor necăsătorite care convieţuiesc ca soţ şi soţie (sau partenerilor neînregistraţi care convieţuiesc ca parteneri civili), reglementările aplicabile pe durata relaţiei sunt identice cu cele susmenţionate pentru cuplurile căsătorite, cu excepţia reglementărilor privind despărţirea şi succesiunea, care sunt diferite. Nu există niciun principiu privind împărţirea egală a bunurilor matrimoniale la momentul despărţirii şi nu există drepturi prestabilite de întâietate conferite supravieţuitorului şi nicio cotă legală asigurată în cazul decesului unuia dintre parteneri. Cu toate acestea, oricare dintre concubini poate solicita unei instanţe de judecată o compensare financiară în cazul despărţirii (prevăzută în special pentru a remedia orice nedreptate cauzată de contribuţiile aduse sau prejudiciile suferite în concubinaj) şi o compensare discreţionară în cazul decesului partenerului (a se vedea secţiunile 25 - 29 din Codul familiei (Scoţia) 2006).